Abuzul de droguri

· Astăzi în toată lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.
· Utilizarea drogurilor sporeşte în rândul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani.
· În 1999, numărul ţărilor care raportează utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numărul fiind de 80 în 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
· Cannabis este cel mai utilizat drog în toate părţile lumii.
· Costul economic total al abuzului de droguri în Statele Unite se estimează aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
· Abuzul de cocaină printre şomerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât printre persoanele angajate.
· Industria drogurilor clandestina se estimează la 400 miliarde dolari pe an.

Abuzul de DROGURI

Abuzul de droguri înseamnă orice utilizare excesivă, continua ori sporadică, incompatibila sau în relaţie cu practica medicală, a unui drog. Consumul poate fi excepţional, în scopul de a încerca odată sau de mai multe ori un drog, fără a continua însa; ocazional, sub forma intermitentă, fără a ajunge la dependenţa; episodic, într-o circumstanţă determinată; sistematic, caracterizându-se prin dependenţă.

Dependentă

Dependenta se defineşte ca fiind starea fizică sau psihică ce rezulta din interacţiunea unui organism cu o substanţă, caracterizată prin modificări de comportament şi alte reacţii, însoţite întotdeauna de nevoia de a lua substanţa în mod continuu sau periodic, pentru a-i resimţi efectele psihice şi pentru a evita suferinţele.

Motive care duc la consumul de droguri

Curiozitatea

Nu înseamnă că devenii dependent doar pentru că ai încercat, dar nu continua – utilizarea sistematică duce la dependenţa, iar în cazul drogurilor puternice, prima doză poate fi fatală (heroina, cocaina, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidina)

Teribilismul

Consumul de droguri poate fi văzut că excitant şi provocatori. Unii sunt tentaţi să înfrunte riscurile implicate, departe de a fi împiedicaţi de vorbe precum “pericol”. Poţi să ieşi în evidenţă şi în mod pozitiv, fără să consumi droguri! Caută alternative!

Presiunea grupului

Este important să ştii să spui „NU” asta dovedeşte că ai o personalitate puternică. Încearcă să fii tu însuti, chiar dacă cei din jurul tău au altă opinie.

Probleme (în familie, şcoală, prieteni)

Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divorţul părinţilor, abuz sau neglijenţă din partea părinţilor sau a şcolii). Trebuie înţeles să folosirea drogurilor rezolva doar aparent şi temporar problema, ea continuând să existe şi să se agraveze.

 

SEMNELE ŞI SIMPTOMELE CONSUMULUI DE DROGURI

Semne fizice:

– Pierderea/creşterea poftei de mâncare, o inexplicabilă scăderea sau creşterea în greutate, orice schimbare a obiceiurile alimentare.

– Schimbarea ritmului mersului, o încetinire sau o înţepenire a mersului, o slabă coordonare a mişcărilor

– Insomnie, trezirea la ore neobişnuite, o lene neobişnuită

– Ochii roşii şi înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decât de obicei, blank stare

– Palme umede şi reci, mâini tremurătoare

– Faţă roşie sau palidă

– Miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine

– Foarte activ, excesiv de vorbăreţ

– Secreţii nazale ca la răceală, extremităţi reci

– Urme de înţepături pe antebraţe sau picioare

– Mereu mucos, greţuri şi vome frecvente, sau transpiraţii excesive

– Tremurături ale mâinilor, picioarelor sau capului

– Puls neregulat

Semne comportamentale:

– Schimbare în atitudine, comportament sau personalitate fără o cauză aparentă

– Schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea să vorbească despre prietenii cei noi sau aceştia sunt cunoscuţi ca şi consumatori de droguri.

-Schimbare în activităţi, hoby-uri sau interese

– Scăderea performanţelor şcolare, sau la muncă, întârziere la şcoală, absentări nemotivate sau abandon şcolar

– Schimbarea comportamentului acasă, pierderea interesului pentru familie şi activităţile de familie

– Dificultăţi de concentrare, distrat, uituc

– O lipsă de motivaţie în general, pierderea energiei, a stimei de sine, o atitudine de nepăsare

– Frecvent hipersensibil, îţi pierde repede cumpătul, sau are resentimente puternice

– Stări de iritabilitate sau mânie

– Stare de prostraţie sau dezorientare

– Comportament excesiv de secretos

– Accidente de maşină

– Necinste cronică

– O nevoie inexplicabilă de bani, fură bani sau obiecte pentru a fi vândute

– Paranoia

– Schimbări ale obiceiurilor de toaletă

Deşii este greu de crezut, pe lângă toate drogurile care sunt şi ilegale, tot în această categorie (a drogurilor) putem include şi tutunul, Coca-Cola, ceaiul şi cafeaua. Diferenţa dintre ele este ca acestea sunt legale şi nu produc dependenţă care să ducă la stări ca atunci când am fi consumat droguri precum heroina, cocaina, etc.

Nicotina din tutun este un drog consumat pe scară largă în societate. Fumatul frunzelor este din punct de vedere fizic foarte nociv, Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fii cel de la plămâni şi gât şi poate de asemenea unele boli la nivelul inimii şi vaselor sangvine.

Consumatorii de tutun pot devenii dependenţi din punct de vedere psihologic, chiar dacă sunt conştienţi de riscurile la care se expun, nu se pot lăsa de fumat.

Sevrajul

Acest termen se referă la simptomele fizice şi psihice care apar atunci când un individ este privat de un drog de care el a devenit dependent.

Abuz de droguri Expresia desemnează auto-administrarea repetată de droguri, în scopuri medicale.

Euforia Este senzaţia de bună dispoziţie obţinută artificial, euforia este o stare în care individul nu simte nici o anxietate şi scapă de influenţele exterioare.

Halucinaţiile Sunt percepţii provocate de halucinogene, care nu corespund realităţii obiective. Individul care are halucinaţii „vede imagini” şi „aude sunete” care nu exista în realitate.

Clasificarea drogurilor:

 Droguri care inhiba centrii nervoşi: – cannabis

opiacee: – opiu

– Morfină

– Derivaţii de morfină

– Heroina

– Metadona

– Petidina

– Codeină

– Barbiturice

– Tranchilizante

Droguri care stimulează centrii nervoşi: – cocaină

– Amfetamine

– Crack-ul

Droguri halucinogene: – LSD

– Ecstasy

– Phenciclidina

– Peyote

– Psilocybina şi psilocyna

Inhalanţi: – solvenţi organici

– Lacuri, vopsele („Aurolac”)

– Gaz

– Adezivi

– Benzine uşoare

ALCOOLUL

Cel mai bine „merge” alcoolul. Este stupefiantul nr. 1 în Germania şi are o istorie multimilenară. Denumirea de „alcool” provine din limba arabă şi înseamnă „cel mai nobil”. Efectele sale nu sunt însă tocmai nobile: 2,5 milioane de dependenţi în Republica Federală Germania, 40.000 de morţi anual, din care aproape 1.500 decedaţi în traficul rutier. Băuturile alcoolice sunt considerate „mijloace ce oferă plăcere”

Acţiune:

Alcoolul acţionează predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordonează funcţiile cerebrale complexe cum ar fi conştienţa şi emoţiile, şi mai puţin pe funcţiile inferioare, vegetative. Cât de tare este şi cât de mult ţine acest efect, depinde de concentraţia de alcool din organism, ce se determină din sânge (alcoolemia) şi se măsoară în grame de alcool la litrul de sânge. Cele mai multe decese survenite în urma unei intoxicaţii etanolice au evidenţiat o alcoolemie cuprinsă între 1,8 şi 6,7 grame/l. Concentraţiile letale sunt cuprinse între 5,0 şi 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezintă aceste valori decedează. Smittel)

Mahmureala

Consecinţele unei nopţi lungi de petrecere sunt cu siguranţă cunoscute de toată lumea: o mahmureală puternică. Aceasta se caracterizează prin senzaţia de presiune la nivelul creierului, cefalee intensă, nervozitate şi iritabilitate crescută, sensibilitate la stimuli externi, oboseală precoce în cazul efortului fizic, precum şi transpiraţia profuză şi o stare generală de epuizare, ca după o răceală zdravănă.

Alcolismul

Fazele alcoolismului:

Faza prealcoolică: obiceiul de a se relaxa cu băutura, cu tendinţa de a creşte cantitatea ingerată;

Faza prodromală: consumul, în secret, de alcool, gândire orientată mereu spre consum, apariţia sentimentelor de vinovăţie, „rupturi ale filmului”;

Consumul prin constrângere: pierderea controlului! Deraierea totală în relaţiile sociale, accese de furie, gelozie, milă faţă de propria persoană, preocupare pentru asigurarea unor cantităţi suficiente, băutul de dimineaţă;

Faza cronică: decăderea personalităţii, tulburări cognitive. Individul bea împreună cu persoane din medii sociale inferioare. Pierderea toleranţei la alcool, tremurături, stări de anxietate, stări de colaps

Consecinţe fizice/biologice

gastrită, ulcer gastric, tulburări de absorbţie a vitaminei B12

ficat de stază (ficat gras), ciroză hepatică cu varice esofagiene

impotenţă, polineuropatie (afectarea tuturor nervilor periferici)

leziuni cerebrale toxice (modificări de caracter, scăderea performanţelor intelectuale)

Fenomene de sevra

Hipertensiunea arterială, transpiraţia profuză, tremurături, dureri la nivelul întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburări de somn.

Un sindrom acut de sevraj reprezintă întotdeauna o indicaţie pentru internarea în spital. Aici, se urmează un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare şi perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

LSD

Dietilamida acidului lisergic este unul dintre cele mai puternice şi mai bine studiate halucinogene. Datorită structurii sale, similare cu o substanţă prezenta în creier şi datorită efectelor similare cu anumite psihoze, LSD a fost folosit în cercetarea bolilor mentale. Doza medie este între 20-80 mg, efectele de high durând între 10-12 ore.

Efecte

Efectele fizice includ: dilatarea pupilelor, scăderea temperaturii corpului, greaţă, “piele de găină”, creşterea glicemiei şi a ritmului cardiac.

În prima oră după ingestie, consumatorul poate experimenta modificări vizuale şi modificări extreme în dispoziţie.

În faza halucinatorie, el are modificări în percepţia spaţiului şi a timpului, însoţite de percepţia distorsionată a mărimii şi formei obiectelor, a mişcărilor, culorilor, sunetelor, atingerii şi abilitatea consumatorului de a percepe obiecte prin intermediul simţurilor. El poate descrie că “aude culori” şi “vede sunete”. Abilitatea de a judeca raţional şi de a vedea pericolul este tulburată, făcând consumatorul susceptibil la acte de autoagresiune.

După o “călătorie” cu LSD, consumatorul poate să sufere de o anxietate şi depresie acută pentru o perioadă variabilă de timp

CANNABIS

 Cannabisul afectează:

memoria de scurtă durată

logica

abilitatea de mişcare

abilitatea de a efectua sarcini complexe ca de exemplu şofatul, mânuirea diverselor aparate

Efecte pe TERMEN LUNG

Creşterea riscului de apariţie a bronşitei

cancer pulmonar (tendinţa de a reţine fumul adânc în plămâni, mai mult decât un fumător obişnuit poate fi mai dăunătoare la utilizatorii sistematici de cannabis)

schimbarea motivaţiei – pierderea energiei şi a interesului pentru alte activităţi

scăderea puterii de concentrare, a memoriei şi capacităţii de învăţare – aceste efecte pot dura câteva luni după ce s-a renunţat la consumul de cannabis, ele fiind reversibile

interferenţă cu producerea de hormoni sexuali – scade apetitul sexual, cantitatea de sperma şi ciclul menstrual devine neregulat

perturbări psihice – pot apare episoade scurte de comportamente psihotice, uneori în forme grave

MARIJUANA

Este cel mai frecvent drog ilicit utilizat în lume şi mult mai periculos decât crede majoritatea utilizatorilor de droguri. Periculozitatea lui şi faptul că a crescut numărul utilizatorilor şi a scăzut vârsta la care se începe consumul este un semnal important de alarmă.

Marijuana se produce din planta numită Canabis Sativa care a fost cultivată pentru proprietăţile ei psiho active cu mai mult de 2000 de ani în urmă.

Cum se utilizează?

   Marijuana, ca şi alte produse extrase din cannabis, se fumează cel mai frecvent sub formă de ţigări, mai rar în pipă.

 

Unii folosesc ţigările obişnuite pe care le golesc de tutun şi le umplu cu marijuana, adăugând uneori şi alte droguri îi care cresc efectele halucinogene

Marijuana se mai administrează şi în ceaiuri, sau în că amestec în prăjituri sau alte dulciuri.

  Cum te afectează?

Marijuana este un halucinogen mediu care are efectele antidepresive şi dezinhibitoare ca şi alcoolul. Reacţiile consumatorului sunt influenţate puternic de aşteptările sale şi de experienţele trecute, unii care au încercat drogul pentru prima oară nu au simţit nimic deosebit.

Efectele fumatului se resimt în general după câteva minute, iar efectul maxim apare cam la 10-30 de minute. Acestea includ următoarele simptome: uscăciunea gurii şi a gâtului, accelerarea ritmului cardiac, scad coordonarea şi echilibrul, prelungeşte timpul de reacţie, şi diminuează memoria recentă. Produce o stare de bine, însoţită de relaxare şi visare, provocând iluzii consumatorilor mai uşor sugestivi, şi modifică percepţiile, de aceea este periculos să se conducă maşina, motocicleta sau bicicletă, sau să se muncească cu utilaje şi maşini în această stare. Dozele mai puternice produc reacţii mai intense, alterând puternic percepţiile, provoacă crize de paranoia sau halucinaţii.

Efectele de moment ale marijuanei dispar după două sau trei ore.

  Efectele asupra minţii

Consumul de Marijuana scade capacitatea de a învăţa. Cercetările demonstrează clar că marijuana scade capacitatea creierului de a acumula şi memora informaţii. Un studiu efectuat într-un liceu din America în 1995 a demonstrat că incapacitatea de concentrare, şi de analiză şi sinteză a persistat şi la 24 de ore după ultima priză

 

Impactul asupra corpului

Consumatorul cronic de marijuana este expus la răceli frecvente, pneumonii, bronşite, emfizem pulmonar şi astmă bronşic, iar cu timpul, datorită deteriorării plămânilor şi căilor respiratorii, creşte riscul de cancer. Acest risc, determinat de substanţele chimice toxice din cannabis, este de 5 ori mai mare la fumătorii de marijuan Marijuana influenţează şi sistemul endocrin, adică secreţia hormonilor, poate provoca întârzierea pubertăţii şi reduce producerea de spermă la tineri, iar la femei tulburări de ciclu şi inhibă ovulaţia. Copii născuţi din mame consumatoare de drog au o greutatea şi dimensiunile mai reduse decât normal, fiind mai predispuşi la îmbolnăviri. Studii recente arată că dezvoltarea acestor copii este mai întârziată.

A decât la fum Marijuana este periculoasă pentru tineri nu numai ca poartă de intrare pentru alte droguri ci prin însăţi efectele sale asupra sănătăţii fizice şi psihice. Astfel tinerii sunt mai des victimele accidentelor de automobil produse de impactul marijuani asupra judecăţii şi simţurilor. Sexul ocazional, determinat de afectarea judecăţii sau a efectului dezinhibitor al marijuanei îi face pe tineri vulnerabili nu numai la posibilitatea de a avea un copil nedorit şi cu probleme de sănătate, dar şi la riscul unor boli mortale transmise sexual, ca SIDA sau hepatită C.

 

Pericolele consumului de Marijuana

modifică percepţiile şi simţurile

scade memoria recentă

– Pierderea puterii de concentrare şi d coordonare

– Influenţează negativ raţionamentele, judecata

– Creşte riscul de accidente

– Pierderea motivaţiei

– Scade inhibiţiile normale

– Creşte riscul de infecţie HIV, şi alte boli cu transmisie sexuală

– Creşte frecvenţa bătăilor inimii

– Anxietate, atacuri de panică, comportament paranoic

– Halucinaţii

– Afectează sistemului respirator, de reproducere şi imunitar

– Creşte riscul de cancer

– Dependenţă psihică

METAMFETAMINE

Sunt un drog cu un imens potenţial de violenţă care se mai numeşte şi ‘’viteză’’ sau ‘’sticlă’’, este un stimulent al sistemului nervos central din familia amfetamine. Ca şi cocaină, este un puternic stimulant care produce o stare alertă, dar şi o serie de reacţii adverse, dar are un efect mai de durată decât cocaina.

Descoperită de un chimist japonez în 1919, metamfetamina a fost folosită în timpul celui de al doilea război mondial pentru a menţine treye trupele şi pentru a energiza muncitorii din fabrici. În zilele noastre este prescris cu grijă, pentru tratamentul anumitor boli, fiind un medicament legal în ţara noastră.

Acest medicament este consumat ca drog mai ales sub formă de pulbere, inhalată pe nas sau injectată în diluţie apoasă..

Consumatorii de amfetamine dobândesc comportamente agresive şi devin psihotici, pierd mult în greutate, până la caşexie (piele şi os).

  Cum se consumă?

Metamfetaminele pot fi înghiţite, aspirate pe nas, fumate sau injectate.

Fumatul şi injectarea sunt cele mai rapide căi de penetrare a drogului în creier. Astfel consumatorii ating starea dorită foarte repede şi foarte intens, dorind cu ardoare apoi, când efectele diminuează, redobândirea acelei stări.

Cum te afectează?

La doze mici metamfetamina îl face pe consumator să se simtă mai energic, mai rapid, mai încrezător, mai puternic. Odată cu timpul aceste efecte scad şi este nevoie de mărirea dozei pentru a obţine efectele euforice dorite. Ei devin agitaţi şi imprevizibili, pot fi un moment calmi şi prietenoşi, ca apoi să devină furioşi şi ameninţători. Unii capătă obiceiul de a face gesturi repetitive, fără rost, cum ar fi montarea şi demontarea unor obiecte sau pigulirea unor bubiţe imaginare. După câteva zile în care dorm şi mănâncă foarte puţin, devin prea obosiţi şi nemaiavând drog, întră în criza de sevraj, cu agitaţie, depresie, dorinţă intensă de drog, urmate apoi de o stare de letargie, şi somn adânc şi îndelungat. Depresia revine oricum după trezire, şi ţine câteva zile, timp în care riscul de suicid este mare.

 

Pericolele şi consecinţele consumului de metamfetamine.

– Insomnie

– Pierderea poftei de mâncare

– Greţuri, vomă, diaree

– Creşterea temperaturii

– Infecţii şi ulceraţii ale pielii care rezultă din zgâncilirea bubiţelor imaginare

– Stare paranoică

– Depresie

– Iritabilitate

– Anxietate, teamă nejustificată

– Creşterea tensiunii arteriale determinată de constricţia vaselor sanguine, care poate determina dureri de cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cerebrale

COCAINA

Cocaina este un stimulent al sistemului nervos central, cel mai puternic întâlnit în natură. Cel mai des se întâlneşte sub formă de hidro clorit de cocaină, o pulbere cristalină albă, extrasă din frunzele plantei de Erzthroxylon coca care creşte în sudul Americii. A fost utilizată de indienii încă în ritualurile lor religioase cu sute de ani în urmă iar mai apoi pentru tratarea răului de înălţime din

Cum se foloseşte cocaina?

Iniţial se inhala pe nas, însoţită de anumite ritualuri de consumare. Mai rar se foloseşte dizolvată şi injectată intravenos, dar de obicei se fumează, pentru că este mai uşor decât să se aspire şi lipsesc semnele de după injectare.

Se fumează într-o pipă sau se încălzeşte într-un recipient de sticlă cu focul de la ţigară şi se inhalează fumul.

Care sunt efectele?

Toate formele stimulează sistemul nervos central şi provoacă constricţia vaselor sanguine şi creşterea ritmului cardiac. Aceste modificări provoacă o cerinţă crescută de sânge în corp dar vasele îngustate nu pot transporta cantitatea cerută, ceea ce creşte riscul de apariţie a suferinţei cardiace şi cerebrale. Iniţial drogul produce scăderea apetitului şi îl face pe consumator să se simtă mai rapid, mai energic, mai încrezător şi mai puternic.La doze mai mari consumatorul poate avea iluzii şi halucinaţii, stare paranoică şi simptome de psihoză toxică acută. Tensiunea arterială creşte, şi pot surveni atacuri de inimă sau accidente cerebrale, uneori mortale. Când efectele diminuează se instalează frecvent o stare de depresie, însoţită de oboseală, agitaţie sau anxietate (teamă nemotivată).

La consumatorii de crack faţă de cei care consumă pudrată depresia este semnificativ mai intensă şi mai profundă iar starea de violenţă este mai accentuată, iar la consumatoarele gravide, efectele negative asupra sănătăţii fătului mult mai mari.

 

Urmările consumului de cocaină

Aceste urmări cuprind o gamă largă de efecte asupra sănătăţii fizice şi psihice:

– Dependenţa fizică şi psihică

– Probleme cardiovasculare ca puls neregulat, palpitaţii, crize şi boli cardiovasculare

– Probleme neurologice, accidente cerebrale, hemoragii în ţesuturile din vecinătatea creierului, micoze cerebrale.

– Probleme pulmonare că acumularea de lichid în plămâni, agravarea afecţiunilor pulmonare existente sau afecţiuni respiratorii ce pot merge până la insuficienţă respiratorie

– Tulburări psihice ce include starea paranoidă, depresia, anxietatea şi halucinaţiile, aprecierea neadecvată a realităţii

Comportamente violente sau criminale

Alte efecte ca: somnolenţă, tulburări sexuale, scăderea mirosului. Perforaţia septului nazal, greţuri şi cefalee. Arsuri ale degetelor, sau corpului de la încălzirea substanţei în vasele de sticlă sau de la focul de la ţigară

Efectele asupra fătului sunt dezlipirea placentei, avort spontan, naştere prematură, nou născut subponderal, circumferinţa craniului mai mică, tulburări de vedere, retardare mentală, infecţii genitourinare şi imunitate scăzută.

 

 

 

HEROINA

    Heroina se extrage prin transformarea morfinei obţinute din opiumul brut, adăugându-se diferite substanţe chimice într-un proces chimic simplu, în mai multe etape. Pentru acest procedeu sunt necesare, în general, doar cunoştinţe de bază în chimie. Gradul de puritate al heroinei însă este în relaţie directă cu priceperea şi experienţa chimistului care o prepară. În ciuda unor procedee de bază şi a substanţelor chimice obligatorii pentru obţinerea heroinei, chimistul are o marjă de libertate suficientă în aplicarea unor metode de producţie individuale. În consecinţă, formularea heroinei oferite pe piaţa consumatorilor de droguri poate fi diferită, în funcţie de:

– Formularea în timpul procesului de producţie (bulgăre, granule, pulbere)

– Substanţele chimice şi adjuvanţii adăugaţi, ce determină variaţii ale culorii, precum şi variaţiile în compoziţia chimică.

Heroină pură, „neîntinsă” ajunge foarte rar pe piaţă. De multe ori, laboratoarele de preparare adaugă încă din producţie anumite substanţe, cu intenţia de a produce anumite efecte. Astfel, s-a constatat adaosul de stricnină. Această substanţă, utilizată printre altele ca rodenticid, are efect stimulator, administrată în cantităţi mici. Consumatorul ar putea, astfel, conştientiza mai bine trăirile din timpul stării de euforie (germ. Rausch).

Acelaşi efect stimulator îl are şi cafeina, frecvent adăugată heroinei. Făcând abstracţie de aceste amestecuri preparate în laborator, traficantul „întinde” adesea marfă cu glucoză, lactoză, acid citric sau substanţe farmaceutice (de ex. Paracetamol – subst. activă: acetaminophen, n.tr.). Dacă traficantul însă nu are la dispoziţie nici unul din aceşti excipienţi, nu ezită să utilizeze alte substanţe, deosebit de periculoase. Astfel, au fost determinaţi chiar şi detergenţi, insecticide, var ş.a.

Forme:

– Pulbere albă – beige-brună (sau granule, ca de ceai solubil, la heroină din Hongkong)

Heroina nr.1: heroină

Heroina nr.2: amestec de morfină şi heroină

Heroina nr.3: heroină cristalizată cu puritate de 30-60% (Hongkong Rocks)

 

Heroina nr.4: heroină deosebit de concentrată din Turcia, de puritate de până la 90% („miere turcească”)

 

 

Forme de consum:

Opiaceele pot fi înghiţite, injectate, prizate, inhalate, fumate sau administrate ca supozitoare.

Heroina fie se prizează, se inhalează (metodă numită „hailing” sau „blowing”), ori se injectează intramuscular, subcutan (în ţesutul adipos) sau intravenos, ultima variantă fiind constatată cel mai frecvent. Pentru injecţia intravenoasă, se plasează într-o lingură o cantitate de 50 – 150 mg heroină în apă; amestecul se încălzeşte până când cea mai mare parte a substanţei se dizolvă. Pentru o mai bună solubilitate se adaugă acid citric. Dependenţii de heroină filtrează apoi soluţia obţinută printr-un tampon de vată sau un filtru de ţigaretă, o aspiră într-o seringă şi o injectează ulterior în venă. Un dependent de heroină consumă zilnic 0,5 – 3 g heroină de concentraţie medie. Injecţiile se împart de regulă în trei, rareori în mai multe doze pe zi.

 

Efecte şi pericole apărute prin abuz:

Heroină are, practic, acelaşi spectru de acţiune ca şi morfină, în schimb are un efect analgetic de cinci până la 10 ori mai puternic. În acelaşi timp, heroina este şi puternic euforizantă. La fel ca morfină, estompează activitatea intelectuală a omului şi influenţează starea sa psihică în sensul eliminării fricii şi proastei dispoziţii. Sub influenţa heroinei, oamenii par a fi din cale afară de fericiţi. Nevoile lor sunt complet satisfăcute, au tot ce au nevoie. Adesea, consumatorii relatează un episod de „flash” (engl. trăsnet), un flux dinamic, de plăcere ce cuprinde întreg corpul imediat după injectarea în circulaţia sanguină. Totalitatea efectelor resimţite de către cei care consumă aceste droguri Potenţialul de dependenţă:

Administrarea injectabilă a heroinei de şapte până la zece ori poate determina, în împrejurări favorizante, dependenţa, cu toate consecinţele ulterioare. Capacitatea de a da dependenţă a heroinei este extrem de mare, mai mare decât la orice altă substanţă. Inhalarea şi prizarea de heroină duc, de asemenea, la dependenţă.

Consecinţe pe termen lung:

Dependenţii de heroină prezintă, conform experienţei clinice, o stare generală puternic alterată.

Spectrul îmbolnăvirilor asociate cu consumul de droguri este larg:

    – Abcese ale extremităţilor

   – Carii dentare şi leziuni asociate

    – Reducerea masei musculare

    – Modificări trofice şi leziuni la nivelul picioarelor

    – Scabie

    – Ulceraţii şi flebite (inflamaţii ale venelor) la nivelul membrelor inferioare

    – Bronşite purulente

    – Pneumonii

    – Boli cu transmitere sexuală

    – Crize psihiatrice/comportament suicidar

    – Infecţia HIV

    – Tuberculoză

   – Hepatita virală A/B/C

Cel mai periculos şi care duce la dependenţa cea mai puternică dintre narcotice este heroină. Constituie în multe ţări o problemă majoră, nu numai pentru faptul că duce extrem de rapid la dependenţa şi este foarte periculos, dar împreuna cu cocaină şi metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum spargeri, jafuri, furturi, prostituţie, pentru a-şi întreţine obiceiul.

Este o pudră a cărei culoare variază între maro închis şi alb. Cea mai populară forma este cea închisa la culoare, care este vânduta în pachete mici de celofan sau folii sau în biluţe din acelaşi material.

Cea mai folosită cale de administrare a heroinei este cea injectata. Pudră poate fi inhalata sau fumată. Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ ace hipodermice, bile mici de bumbac pentru filtrare, apa şi linguri, capace de sticlă folosite pentru lichefierea heroinei. Accesoriile pentru inhalarea sau fumatul heroinei includ lame de ras, paie şi pipe.

O întreaga familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroina sintetică. Cea mai reprezentativă dintre acestea este fentanyl-citratul, numit şi “Alb de China”, care este de câteva ori mai puternică decât heroină şi a cauzat multe victime printre dependenţi, fiind folosită în acelaşi mod ca şi heroină 

Efecte

Starea de „high” durează în mod obişnuit 4-6 ore. Sub influenţa heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt căzute, apare depresie, apatie, descreşte activitatea fizică şi apare o stare de rău. Un consumator frecvent poate să moţăie sau aparent să doarmă şi deseori îşi scarpină sau atinge faţa şi nasul.

Doze mai mari de heroină pot induce somn, vomă şi respiraţie superficială. O supradoză poate cauza o respiraţie superficială şi încetinita, tegumente umede, convulsii, comă sau moarte.

 

    BARBITURICELE

 

Barbituricele au fost în trecut unele din cele mai folosite droguri ce deprime centrii nervoşi.

Au fost unele din cele mai răspândite medicamente prescrise pentru inducerea relaxării şi a somnului. Ele pot fi obţinute în mod legal, fiind prescrise de către medic, sau de pe piaţa neagră.

Cele mai folosite barbiturice sunt:

amobarbital

ciclobarbital

fenobarbital

tiopental

seconal

amital, sub formă de tablete şi capsule de diferite culori.

Efecte

Efectele fizice ale barbituricelor seamănă cu intoxicaţii alcoolice, vorbire greoaie şi dezorientare. O supradoză poate duce la dilatarea pupilelor, respiraţie superficială, tegumente umede, slăbire, puls accelerat, comă şi moarte.

SEDATIVE ŞI SOMNIFERE

Tranchilizante

Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comercializate pe piaţa germană, locul întâi a fost ţinut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran şi Praxiten (oxazepam).

Între timp, diazepamul a fost înlocuit de alte benzodiazepine care i-au luat locul de frunte. În Republica Federală Germania, pe piaţa mdicamentului se găsesc, în principal, următoarele tranchilizante:

Denumire comercială:

– Lexotanil

– Librium

– Valium

– Tranxilium

– Dalmadorm

– Tavor

– Nobrium

– Mogadan

– Adumbran

– Praxiten Demetrin

– Rohypnol

Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria benzodiazepinelor.

Tranchilizantele au devenit – după alcool – drogul naţiunii nr. 2, probabil, pentru că „ajută” la depăşirea situaţiilor de stres neplăcute de la locul de muncă sau din mediul familial, pentru că ameliorează senzaţiile de frică, neliniştea şi frustrarea şi permit relaxarea fizică şi psihică. Mediul înconjurător este văzut că prin nişte „ochelari roz”, sunt „diluate” contradicţiile, conflictele chinuitoare din trecut îşi pierd semnificaţia, totul devine mult mai plăcut şi prietenos, iar viaţa este mai uşor de trăit.

 

Abuz şi dependenţă

Fără îndoială, consumul cronic de benzodiazepine în doze mari poate duce, în cazuri individuale, la euforie, instalarea toleranţei şi, în final, la dependenţă. Tipul de dependenţă corespunde celui faţă de alcool şi barbiturice. Deoarece benzodiazepinele nu se metabolizează prin ficat, potenţialul de dependenţă priveşte în special domeniul psihic.

Riscurile abuzului:

Psihice

– Plafonare în plan afectiv, apatie, lipsa trăirilor emoţionale

– Slăbirea creativităţii

– Incapacitatea rezolvării conflictelor

– Pierderea simţului răspunderii

– Comportament social neavenit

– Mai rar: mânii, accese de furie, halucinaţii, psihoze

– Cimentarea unor relaţii sociale nesatisfăcătoare

– Posibil, amplificarea stărilor depresive

2. Somnifere

 

Consumul de barbiturice poartă cu sine un mare risc de dependenţă, deoarece doza trebuie mărită deja la câteva zile, pentru a atinge efectul iniţial. De asemenea, primele fenomene de sevraj – nelinişte, iritabilitate şi insomnie – apar deja după primele două săptămâni de consum. Barbituricele induc o tulburare severă a caracterului somnului normal, prin faptul că suprimă fazele de vis (somnul paradoxal) necesare păstrării echilibrului psihic.

Consumul pe o perioadă îndelungată induce modificări insidioase de personalitate.

În baza caracterului aproape identic al dependenţei de alcool şi al celei de barbiturice, ambele sunt incluse de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în aceeaşi categorie de dependenţă.

Spre deosebire de tranchilizante, marja de siguranţă dintre doza terapeutică şi cea toxică este foarte redusă, fapt recunoscut şi exploatat de mulţi oameni. Intoxicaţia severă rămâne şi azi o metodă răspândită de suicid.

O intoxicaţie acută cu barbiturice va provoca paralizarea progresivă a centrului respirator şi prăbuşirea funcţiilor circulatorii.

.    ECSTASY

Extasy este unul dintre cele mai periculoase droguri care ameninţă tinerii din ziua de astăzi şi este o substanţă chimică sintetică care poate fi extrasă din uleiul esenţial de sassafras.

Este uşor de fabricat iar efectele sale sunt asemănătoare cu ale amfetaminelor şi halucinogenelor. De aceea este distribuită masiv de către traficanţi, mai ales la diferite reuniuni, fiind supranumită şi ‘’party drog’’ sau ‘’drog de discotecă’’sau concert. Se prezintă sub forma unor pilule de obicei albe, galbene sau maro de mărimi şi forme diferite, uneori marcate cu semne sugestive.

Acest drog a fost folosit pentru prima oară de în 1914 ca un inhibitor al apetitului, apoi ca adjuvant în psihoterapie, iar în anii 70-80 a ajuns pe străzi. S-a interzis în 1985. Este considerat că prioritatea numărul în controlul drogurilor, împreună cu alte narcotice preecum heroina, cocaină şi LSD-ul.

 

Cum se foloseşte?

Extasy este consumată sub formă de pilule sau aspirată, dar poate fi şi injectată. Unii introduc pillula în anus pentru a fi absorbită acolo.

Cum te afectează?

Ecstasy este similar cu amfetaminele sau halucinogenele. Energizează sistemul nervos şi uneori îi face pe consumatori să se simtă bine, fericit şi relaxat, cel puţin în prima fază. Deşi era numit şi drogul dragostei, Extasy nu este afrosidiac şi nu îmbunătăţeşte performanţele sexuale.

Efectele aceluiaşi drog sunt diferite de la om la om, depind de asemenea şi de cantitatea luată, de dozaj, de greutatea, înălţimea, psihicul şi unele afecţiuni pe care le are consumatorul, şi pot fi de la efecte uşoare, până la efecte severe. Cele mai grave efecte se întâlnesc la cei care suferă de hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet, epilepsie, boli mentale severe.

  Efecte

Efectele durează 4-6 ore şi apar după cam 20 de minute de la consum.

Aceste efecte sunt:

– Creşterea frecvenţei pulsului

– Creşterea temperaturii

– Creşterea tensiunii arteriale

– Creşterea încrederii

– Rinoree

– Sentimente de bine, de iubire şi fericire

– Pierderea apetitului

Alte efecte raportate

Creşterea dozei nu creşte starea de bine, ci cauzează convulsii, comportamente iraţionale, halucinaţii. Consumatorii declară că au probleme că insomnia, anxietatea, paranoia, scăderea puterii de concentrare şi depresia.

Supradoză

– Consumul prea mare şi îndelungat de poate duce la:

– Temperatură ridicată

– Hipertensiune arterială

– Halucinaţii

– Palpitaţii şi ritm cardiac rapid

– Probleme respiratorii

– Moartea, care se produce fie prin hipertermie, fie prin scăderea natriului din sânge (hiponatremie), fie prin hiperstimularea sistemului nervos prin atac cerebral sau cardiac

  Simtomele supradozei

– Nu te mai simţi bine şi ţi-e cald

– Devii confuz, nu mai poţi vorbi bine

– Dureri de cap

– Vomă

– Nu transpiri sweating

– Creşterea pulsului deşi nu faci nimic

– State de leşin sau de torpoare

– Pierderea controlului mişcărilor

– Tremurături

– Probleme de urinare

Durata efectelor

Aceste efecte pot dura până la 24 de ore, dar de obicei durează 3-4 ore. Unele efecte au fost raportate şi după 14 zile de la consum.

Efecte pe termen scurt

Dificultăţi psihice (confuzie, depresie, tulburări de somn, anxietate gravă, comportament paranoic, craving. Aceste efecte apar în timpul consumului şi pot dura chiar săptămâni după aceea.. Problemele fizice care pot apărea sunt tensiune în muşchi, clănţănitul dinţilor. Secreţii nazale, vedere în ceaţă, mişcări rapide ale ochilor, temperatură moderată sau mare, chills or transpiraţii.

 

Efecte pe termen lung

Studii recente demonstrează că Extazy afectează memoria. Datorită depleţiei de serotonină pe care o produce se produc dereglări ale somnului, apetitului, proceswelor de gândire şi comportamentelor, ale funcţiilor sexuale, ale simţurilor şi ale durerii.

Herbal Ecstasy

Este o altă formă a componentului principal al drogului Extazy care este compusă din efedrină sau pseudoefedrină şi cafeină din nucile de kola. Se vinde ca tablete şi poate provoca afectarea permanentă a creierului şi moartea. Se mai numeşte şi Norul 9, Spiritul Ritual, Herbal X, GWM, Ultima Xphoria, Rave Energy şi X.

În concluzie… drogurile nu sunt bune şi cei care încearcă să te „corupă” la încercarea sau consumarea lor, ori nu îţi sunt prieteni, ori îţi vor răul. Trebuie să luăm în seamă şi faptul că aceste droguri au foarte multe urmări negative şi foarte puţine pozitive (pozitive, dar nu în sens bun, aceste lucru pozitiv se referă la starea de euforie care ţi-o produc acestea). Pentru a ne simţi mai bine nu sunt o soluţie drogurile sau alcoolul deoarece te fac doar pe moment să ne simţim bine, după aceea avem mai mult decât ne imaginăm de suferit.