Activitatea bancară din România , în perioada de tranziţie
la economia de piaţă

 

Datorită evoluţiei istorice şi particularităţilor tranziţiei către o economie de piaţă , sistemul bancar românesc prezintă unele aspecte şi probleme comune cu situaţia sistemelor bancare din alte ţări . Luând în considerare modelul structurii unui sistem bancar a fost creat un sistem bancar pe două nivele : Banca Naţională a României , că banca centrală şi băncile comerciale . Legislaţia bancară adoptată iniţial în 1991 , a stimulat , într-o primă fază , apariţia unui sistem bancar novator, fabvorabil tranziţiei la economia de piaţă .
În epoca contemporană locul şi rolul băncilor în economie sunt strâns legate de calitatea lor de intermediar principal în relaţia economii-investitii , relaţie hotărâtoare în creşterea economică .

Locul şi rolul băncilor în economie , structura lor , sunt determinate şi de creaţia monetară , factor specific al funcţionalităţii băncilor în economie .

Având în vedere rolul şi importantă pe care le au băncile la buna funcţionare a unităţilor economice şi a economiei în ansamblu , s-a impus ca în perioada de tranziţie la economia de piaţă , să se creeze un sistem modern , capabil să ofere o gamă largă de produse şi servicii bancare de un nivel calitativ superior care să satisfacă exigenţele tuturor categoriilor de agenţi economici ( clienţi ) din economia de piaţă .

Există un potenţial considerabil de creştere şi dezvoltare a activităţii bancare , atât în domeniul clienţilor persoane juridice , cât 

şi , pe termen lung în domeniul clienţilor persoane fizice .

În acest context , imediat după 1989 , la începutul perioadei de tranziţie , în activitatea bancară din România s-au produs o serie de schimbări esenţiale : 

a) Banca Naţională a României a fost reorganizata şi a intra astfel , în sarcinile sale fireşti de Banca Centrală , cu următoarele funcţii : emisiune monetară , asigurarea stabilităţii monetare , administrarea rezervelor valutare ale ţării , urmărirea executării balanţei de plăţi externe , supravegherea activităţilor bancare . Pentru acivitatile comerciale ale Băncii Naţionale a României a fost creată Banca Comercială Română S.A. .

Pentru menţinerea circulaţiei băneşti la nivel corespunzător , Bnaca Naţională a României asigura legătura dintre dimensiunile creditului şi volumul masei monetare în circulaţie .

b) Băncile ( Banca Română de Comerţ Exterior , Banca Agricolă, Banca de Investiţii ) pe baza Hotărârii Guvernului au fost transformate în bănci comerciale , cu capital de stat şi autohton privat , aprobandu-li-se şi noi statute de organizare şi funcţionare .

c) Au fost înfiinţate bănci cu capital privat autohton şi străin precum şi sucursale ale unor bănci străine .

Băncile constituite aveau obligaţia de a deschide conturi de corespondent la Banca Naţională şi crearea de rezerve minime potrivit reglementărilor date de Banca Naţională a României şi alte conturi precum şi să se refinanţeze de la această , în condiţiile stabilite .

Crearea de bănci particulare contribuie , atât la o mai bună acoperire a nevoilor de capital , cât şi la dezvoltarea procesului concurenţial cu efecte benefice pentru agenţii economici , pentru economia naţională în ansamblu .

Principalul obiectiv al reformei sistemului bancar românesc este de a se crea un sistem bancar modern , corespunzător standardelor internaţionale , care să contribuie direct la dezvoltarea şi stabilitatea economiei . Acest obiectiv poate fi atins prin activitatea concentrată a Băncii Naţionale a României şi a băncilor comerciale .

Sectorul bancar a identificat un număr de obiective pe termen scurt , mediu şi lung , de natură să întărească şi să dezvolte infrastructura financiară .

Banca Naţională a României a stabilit prin regulamentele sale , atât nivelul minim de lichiditate , cât şi modul de calcul al gradului de lichiditate al unei bănci comerciale .

Într-o economie de piaţă , sistemul bancar îndeplineşte funcţia de atragere şi concentare a economiilor societăţii şi de canalizare a acestora printr-un proces obiectiv şi imparţial de alocare a creditului , către cele mai eficiente investiţii . Băncile asigură şi facilitează efectuarea plăţilor , oferă servicii de gestionare a riscului şi reprezintă principalul canal de transmisie şi implementarea politicii monetare .

Având în vedere că în economia de piaţă indicatorul sintetic care reflectă eficienta economică a activităţii bancare este PROFITUL , băncile în această perioadă de tranziţie îşi organizează activitatea astfel încât să poată atrage un număr cât mai mare de clienţi , care să le asigure realizarea obiectivului propus .
Pentru alegerea clienţilor , băncile trebuie să ţină seama de caracterul concurenţial al pieţei , care este piaţa cumpărătorului .
Băncile (Banca Română de Comerţ Exterior , Banca Agricolă ) , pe baza Hotărârii Guvernului , au fost transformate în bănci comerciale , cu capital de stat şi autohton privat .

Au fost înfiinţate bănci cu capital privat autohton şi străin precum şi sucursalele unor bănci străine .

Sistemul bancar din România este format din următoarele bănci , în mare parte consolidate:

A. Societăţi  bancare – persoane  juridice  romane

Sursa : Alexandru Pintea , Gheorghe Ruşcanu  “Băncile în Economia Românească”

Editura Economică , Bucureşti , 1995 ( date  actualizate )

B. Sucursalele băncilor străine

 

Nr.

crt.

Banca

Localitatea

Forma

juridică

Natura

capitalului

Dată

autorizării

1

Banca  Comercială

Romană

Bucureşti

S.A.

stat

12.11.1990

2

Banca  Agricolă

Bucureşti

S.A.

stat şi privat

autohton

12.11.1990

3

Banca  Romană

Pentru  Dezvoltare

Bucureşti

S.A.

stat

01.12.1990

4

Bancă pentru Mică Industrie şi Libera Iniţiativă MINDBANK

Bucureşti

S.A.

privat autohton  şi  străin

05.07.1990

5

Banca  Comercială

“Ion  Tiriac”

Bucureşti

S.A.

privat  autohton  şi  străin

14.03.1991

6

BancPost

Bucureşti

S.A.

stat

26.11.1991

7

Banca  Renaşterea

Creditul  Românesc

Bucureşti

S.A.

stat şi privat autohton şi străin

24.12.1991

8

Banca  de  Export  Import

A  României  EXIMBANK

Bucureşti

S.A.

stat

20.03.1992

9

Banca  Românească

Bucureşti

S.A.

privat autohton şi străin

14.09.1993

10

Banca  de  Credit  Industrial

Şi  Comercial

Bucureşti

S.A.

stat şi privat

autohton şi străin

10.12.1993

11

Banca  Transilvania

Bucureşti

S.A.

privat autohton şi străin

28.01.1994

12

Banca de Credit şi Dezvoltare

ROMEXTERRA

Bucureşti

S.A.

stat şi privat autohton

02.03.1994

13

Banca  Turco-Romana

Bucureşti

S.A.

stat şi privat străin

02.03.1994

14

Banca  Bucureşti

Bucureşti

S.A.

privat autohton şi străin

02.03.1994

15

Banca de Credit

PATER

Bucureşti

S.A.

privat autohton şi străin

14.04.1995

16

Banca Comercială

FORTUNA

Bucureşti

S.A.

privat autohton şi străin

15.06.1995

17

ABN  AMRO  Bank

(România)

Bucureşti

S.A.

privat străin

15.06.1995

Sursa : Alexandru Pintea , Gheorghe Ruşcanu  “Băncile în Economia Românească”

Editura Economică , Bucureşti , 1995 ( date  actualizate )

În actuala etapă a tranziţiei piaţa este formată din agenţi economici cu capital de stat , cooperatist , privat , străin şi populaţia , care se vor dezvolta în continuare , ceea ce necesită o gamă foarte variată de produse şi servicii bancare de bună calitate , în concordanţă cu cerinţele şi caracteristicile fiecărei grupe de clienţi în parte .
Deci , în actuala etapă de tranziţie primul obiectiv al băncilor este să ofere ” produse şi servicii bancare de cea mai bună calitate ” , cu o servire exemplară , civilizată şi operativă .

Crearea noului sistem bancar a urmărit realizarea unui sistem bancar modern , cu soluţii de echilibrare a disponibilităţilor agenţilor economici şi ale populaţiei , existente în bănci , cu creditele necesare solicitate pe piaţa bancară .

În decursul anilor , activităţile bancare din România s-au îmbunătăţit permanent după 1989 .

Băncile , cu unele excepţii , deservesc , în continuare , clienţii din aceleaşi sectoare ca şi până în 1989 , astfel :

” Banca Română de Comerţ Exterior – activităţi de comerţ exterior ;

” Banca Agricolă – activitate de agricultură ;

” Banca Comercială Română (nou înfiinţată ) – activităţile comerciale foste ale B.N.R. şi alte activităţi cu caracter comercial ;

” Băncii Romană de Dezvoltare prin H.G. nr. 1170/970 i-au fost stabilite următoarele obiective :

-efectuarea de servicii bancare pentru executarea proiectelor de investiţii economice şi financiare ale statului ;

-creditarea activităţilor de producţie , investiţii comerciale şi prestări de servicii .

Băncile , în continuare , au acţionat astfel încât până la încheierea perioadei de tranziţie să poată satisface cerinţele şi exigentele mereu crescânde ale economiei de piaţă în domeniul bancar .

Restructurarea şi dezvoltarea sistemului Bancar românesc este un proces amplu şi complex desfăşurat , în principal , pe două lături : cea instituţională şi cea funcţională .
Potrivit Legii 33/1991 , activitatea bancară în România este organizată şi se desfăşoară prin : 
– B.N.R. (cu rol de banca centrală ) ;

– Societăţile bancare ( constituite din societăţi comerciale ) .

Prin noua legislaţie bancară , B.N.R. a fost degrevata cu toate activităţile specifice băncilor comerciale , acestea fiind preluate de B.C.R. .

Banca Comercială Romană a preluat de la Banca Naţională funcţiile de bancă comercială şi , deci , conturile unităţilor deschise la sucursalele şi filialele Băncii Naţionale . Acest lucru a determinat necesitatea înfiinţării unei reţele de unităţi bancare teritoriale care să facă posibilă continuarea activităţii desfăşurate de unităţile teritoriale Băncii Naţionale .

Dezvoltarea operaţiunilor şi serviciilor şi instrumentelor specifice va permite , în timp , diversificarea activităţii bancare . Aceasta va conduce la accentuarea concurenţei , vechea sectorizare fiind înlocuită de o reală specializare bancară , careva depinde de natură şi mărimea operaţiunilor derulate, de categoria de clienţi cărora fiecare bancă li se adresează şi , nu în ultimul rând , de calitatea serviciilor oferite clienţilor .

Băncile noi au posibilitatea derulării , încă de la început , a unei activităţi bancare moderne , informatizate şi atragerii celor mai profitabile companii nou înfiinţate , în calitate de clienţi . Nu în ultimul rând au avut şansa de a decide , pe baza cadrului legal creat , al condiţiilor concrete existente în economie şi al studiilor de marketing efectuate , genul de operaţiuni bancare , cărora doresc să le acorde o atenţie deosebită , în cadrul activităţii de ansamblu a băncii .

Obiectivul principal al pieţei bacare este să ofere avantaje suplimentare clienţilor băncilor , avantaje ce vor rezulta din două considerente importante : 

1) Clientul va beneficia de creşterea libertăţii de alegere , prin reorientarea activităţii către instituţii care oferă preţuri mai mici sau prin obţinerea unor servicii care nu erau disponibile anterior ;

2) Preţurile ( tarife , comisioane ) , cele mai multe servicii financiare , ar trebui să scadă ca rezultat al pieţei interne mai mari . Concurenţa va fi factorul principal de reducere a preţurilor , deşi poate fi avută în vedere şi reducerea marjei de profit a băncii .

 

1

Frankfurt Bucharest Bank

Bucureşti

Sucursala

27.12.1979

2

Societe Generale

Bucureşti

Sucursala

08.02.1980

3

MISR Romanian Bank

Bucureşti

Sucursala

16.06.1987

4

Banca Franco-Romana

Bucureşti

Sucursala

23.07.1990

5

CHEMICAL BANK

Bucureşti

Sucursala

16.07.1992

6

Banca Anglo-Romana

Bucureşti

Sucursala

21.12.1993

7

Internaţionale Nederlanden

Bank Nving Bank

Bucureşti

Sucursala

22.06.1994