Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre persoanele fizice si juridice straine
Constitutia României, în art. 44 al. (2) prevede dreptul străinilor şi apatrizilor de a dobândi în proprietate terenuri în România în anumite conditii, respectiv:
a. – în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internationale la care România este parte;
b. – pe bază de reciprocitate;
c. – în conditiile prevăzute prin legea organică;
d. – prin moştenire legală.
Prin urmare, în lipsa conditiilor mentionate, posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor este un atribut exclusiv al calitătii de cetătean român, chiar dacă persoana respectivă are şi o altă cetătenie.
Întrucât dispozitiile constitutionale nu disting, norma mentionată vizează terenurile de orice fel, situate în intravilan sau extravilan.
Reluându-se teza constitutională, în Legea nr.247/20052, privind reforma în domeniile proprietătii şi justitiei, precum şi unele măsuri adiacente, se prevede că cetătenii străini şi apatrizii, precum şi persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în conditiile prevăzute de legea specială.
Pentru a se da sens normei constitutionale şi normei generale prevăzută de Legea nr.247/2005, a fost adoptată Legea nr.312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetătenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, care a intrat în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană, respectiv la data de 1 ianuarie 2007.
