Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar


EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2008

Proba scrisă de limba şi literatura român ă − Proba A

  • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
  • Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 001

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

    Gerul aspru şi sălbatic strânge-n bra ţe-i cu jălire
    Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;
    El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori
    C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.

    Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi,
    privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El
    depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi
    roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.

    Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri,
    Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri,
    Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri,
    Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.

    Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare
    Ce se-ntrec pe câmpul luciu, sco ţând aburi lungi pe nare.
    O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu
    Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu!
    (Vasile Alecsandri, Gerul)

1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii. 2 puncte
2. Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 2 puncte
3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
5. Numeşte două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


Rezolvari:

1. „ger”, „promoroacă”, „ţurţuri”, „cristal”, zăpadă”, ,gheaţă”.
2. Punctul şi virgula indică o pauză de o mai mică durată decât punctul, dar mai mare decât virgula. Punctul marchează grafic finalul unei comunicări.
3. „Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cujălire”; „Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri”.
4. Tema naturii, iubirii; motivul morţii, al amintirii.
5. Utilizarea mărcilor pronominale de persoana I singular sau plural şi de persoana a Ii-a singular, precum ne-, tu, meu, mă, eu.
6. Prin intermediul personificării „gerul …strânge-n braţe-i cujălire”, eul liric surprinde atmosfera tristă, specifică anotimpului hibernal, având sentimentul de copleşire, sufocare şi de imposibilitate de a evada din acest univers; inversiunea ,^eagra luncă” scoate în evidenţă epitetul cromatic, termen care este articulat, putând fi asociat cu simbolul morţii Universului.
7. Utilizarea termenului gerul în mod repetat în text conduce la realizarea paralelismului sintactic. Acesta este plasat în poziţie iniţială în cadrul strofelor, iar poetul reuşeşte astfel să accentueze importanţa sa. Articolul hotărât al acestui termen conferă caracter de unicitate, scoţând în relief asprimea iernii.
8. In ultima strofă se observă sentimentul dominant de măreţie a naturii sugerat prin personificarea gerului. Se observă antropomorfizarea stihiilor. Un rol important îl joacă imaginile vizuale, care contribuie la conturarea unui peisaj hibernal. Deşi gerul este aspru, viziunea rămâne una înseninată. întreaga strofă evidenţiază legătura omului cu natura. Interjecţia o! surprinde profunda implicare a eului liric. Sunt semnalate epitete gerule năprasnic, câmp luciu, dar şi metafora gerul dă aripi de vultur.
9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică ideile poetice, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică bogată, accentul plasându-se asupra imaginilor vizuale.